Cui se adresează
Persoanelor cu pete aspre și solzoase pe pielea expusă ani la rând la soare: față, scalpul fără păr, urechi, buze, dosul mâinilor și antebrațe. Keratozele apar mai des la persoanele în vârstă, la cei cu pielea deschisă la culoare și cu arsuri solare în trecut, la cei care au lucrat mult în aer liber sau au folosit solarul și la cei cu imunitatea scăzută, de exemplu după un transplant de organ.
Diagnosticul
Keratoza actinică se recunoaște de regulă la examinarea pielii, cu ochiul liber sau la dermatoscop. Uneori e nevoie de o biopsie, de exemplu pentru a exclude un cancer de piele.
Tratamentul
Se alege după numărul, grosimea și localizarea leziunilor: unele leziuni plate și fără simptome pot fi doar urmărite, o leziune izolată care trebuie tratată se tratează de regulă local, iar o zonă cu multe leziuni, pe toată suprafața ei. Keratozele tratate pot reapărea, iar pe pielea afectată de soare pot apărea altele noi.
Cum decurge.
Medicul te întreabă despre istoricul problemei și contextul medical, apoi examinează pielea, cu dermatoscopie unde e cazul. Spune-i dacă ai avut cancer de piele, dacă iei medicamente care scad imunitatea sau anticoagulante ori dacă ai avut un transplant de organ. Spune-i și dacă ești însărcinată sau ai boli agravate de frig, de exemplu sindrom Raynaud sau urticarie la frig.
Dacă o leziune este îngroșată, dureroasă, sângerează, face o rană, crește sau nu răspunde la tratament, medicul poate recomanda o biopsie, pentru examen de laborator.
Pleci cu planul de tratament și pașii următori în scris. Dacă ai făcut o biopsie, diagnosticul final se stabilește după rezultatul de laborator. Dacă planul include o procedură de cabinet, prețul ți se comunică înainte de efectuare.
Pe pielea afectată de soare pot apărea keratoze noi, de aceea pielea se reexaminează periodic. Unii pacienți au nevoie de un control o dată sau de două ori pe an, iar cei cu imunitatea scăzută, mai des. Medicul îți spune când revii.
Semne că e momentul unei evaluări.
Rugoasă la atingere, ca șmirghelul, pe o zonă expusă des la soare.
O leziune care devine mai groasă, mai mare, își schimbă culoarea sau formează un mic corn.
Sensibilitatea la atingere, sângerarea sau o rană care nu se vindecă pe leziune se arată medicului, fără să aștepți controlul programat.
O zonă aspră, solzoasă sau care arată ca o buză foarte crăpată, mai ales pe buza de jos, se evaluează la medic. Numele medical este cheilită actinică.
Mai multe keratoze arată o piele afectată de soare, cu risc mai mare de cancer de piele.
Keratoza actinică este cancer?
Nu este un cancer de piele, ci o leziune precanceroasă, adică o modificare a pielii care, în timp, poate evolua spre un cancer. Apare după ani de expunere la soare sau la solar. Riscul ca o anumită keratoză să devină cancer este mic, dar o persoană cu multe keratoze sau cu imunitatea scăzută are un risc mai mare să facă, în timp, un cancer de piele. De aceea keratozele se evaluează și se urmăresc la medic.
Poate trece de la sine?
Uneori, mai ales leziunile mici, când pielea este protejată de soare. Medicul îți spune dacă o leziune poate fi doar urmărită sau dacă e indicat tratamentul.
Cum se tratează keratoza actinică?
Depinde de numărul, grosimea și localizarea leziunilor. În dermatologie, leziunile izolate se tratează de obicei local, de exemplu prin crioterapie (înghețare cu azot lichid), iar cele groase sau cu aspect de corn pot fi îndepărtate prin chiuretaj sau prin excizie, cu examen de laborator. Zonele cu multe leziuni se tratează cu creme sau geluri pe bază de rețetă, aplicate acasă după schema stabilită de medic, sau cu terapie fotodinamică. Acestea sunt opțiunile generale: ce se potrivește în cazul tău și ce se poate face în clinică îți spune medicul la consultație.
Ce reacții sunt normale după tratament?
Depind de metodă. După crioterapie, zona se înroșește, se umflă și poate face o bășică, uneori cu sânge, iar crusta cade de regulă în 5 până la 10 zile pe față și în aproximativ 3 săptămâni pe mâini; uneori rămâne o pată mai deschisă la culoare sau, rar, o cicatrice. Cremele prescrise produc de obicei roșeață, usturime și cruste, o reacție așteptată, iar după terapia fotodinamică pielea se ferește de lumina zilei 48 de ore. Nu pune pe zonă alte creme, de exemplu cu cortizon, fără acordul medicului și arată-i zona dacă durerea, roșeața sau umflătura cresc după primele zile, dacă apare puroi sau dacă nu se vindecă.
Cum reduc riscul să apară altele?
Prin protecție solară în fiecare zi, tot anul: cremă cu factor de protecție de cel puțin 30, ideal 50, cu protecție UVA ridicată, aplicată înainte de ieșire și reaplicată des, pălărie care îți acoperă fața, gâtul și urechile, haine care acoperă pielea și umbră între orele 11 și 15. Evită bronzul, arsurile solare și solarul. Protecția scade riscul, dar pe pielea deja afectată de soare pot apărea în continuare keratoze noi, de aceea pielea se verifică periodic.
Consultația.
300 lei
consultația dermatologică, 30 de minute, cu dermatoscopie unde e cazul și plan de tratament scris; prețul procedurilor de cabinet se comunică înainte de efectuare
•
Consultație la medicul dermatovenerolog
•
Plan de tratament și pașii următori, în scris
•
Fără trimitere, programare directă
Luni–vineri, 09:00–21:00 · Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 95–97, Cluj-Napoca
Dr. Irina Condrat
Medic specialist dermatovenerologie
Nu știi ce variantă ți se potrivește? Recomandarea medicului o ceri la programare, iar consultația dermatologică stabilește ce are sens pentru pielea ta.
300 lei
Plătește consultația
300 de lei, cu diagnostic și plan de tratament scris. Fără trimitere.
+40 799 431 800, luni–vineri 09:00–21:00 · Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 95–97, Cluj-Napoca